În România nu avem nevoie de Halloween. Noi avem firmele fantomă – schelete contabile care dansează pe banii publici de peste 25 de ani. Nu se sperie de usturoi, nici de cruci, nici de ANAF, nici de DIICOT, nici de DNA. Se hrănesc, de peste 33 de ani (dinn1992) cu TVA și impozite, iar protectorii lor poartă costum de politician și cravată roșie, galbenă sau bleu-ciel, după sezon, făcând circ cu antievaziunea fiscală.
Originea „speciei”
Balul „fantomelor” a fost deschis de cetățeni din Orientul Mijlociu, care au venit cu buzunarele goale, dar vicleni, fără scrupule și pardon și au plecat – ori au devenit cetățeni „model” – cu vile, iahturi și bănci întregi în spate. Azi, mulți dintre ei, deși sunt niste infractori, sunt priviți ca oameni „onorabili”, invitați la dineuri diplomatice, cu toate că tot ei dau tonul evaziunii în România, controland achizitiile intracomunitare ori importurile. Fantomele lor n-au scăzut, ci au crescut, s-au înmulțit și s-au făcut miliardare în euro. Pe modelul lor s-au înmulțit și oportuniștii autohtoni, care au apelat la „administratori” boschetari din Bosnia, Moldova, Tunisia și alte locații unde justiția românească nu are reciprocitate.
Fantome cu ștaif și ofițeri reciclați
Am instrumentat sute de cazuri în cei aproape treizeci de ani de activitate. Societăți aparent corecte, devenite fantome, care acumulau datorii uriașe la buget și apoi erau pasate unor cetățeni extracomunitari de serviciu – cămile contabile puse pe numele unor oameni care nici nu știau unde e România pe hartă. Spre exemplu: în 2012, am avut doua dosare de referință în domeniu: o rețea cu un prejudiciu de 170 de miliarde de lei. Rețea cu interlopi, foști ofițeri SIE și alți băieți deștepți. Marfa? Carne și mezeluri pentru supermarketuri. TVA-ul dispărea ca muștarul de pe hotdog. Am sesizat DIICOT, structura centrală. Ce a făcut DIICOT? Nimic. Dosarul a fost tratat ca un bilet de autobuz expirat: aruncat la coș.
Al doilea dosar, cu 17 milioane lei (RON), în care erau implicate vreo zece fantome cu administratori boschetari din Bosnia si Herțegovina, a fost rezolvat în stilul noii justiții marca Dragnea-Ciolacu: tergiversat în instanță până la prescrierea faptelor. Pentru că în România, interlopul și procurorul, sub protecția legilor permisive emise de complicii din Parlament, sunt, de multe ori, vecini de masă la aceeași nuntă.
Politicienii și fantomele lor
Să nu ne mai amăgim:
• Marii evazioniști sunt, de regulă, sponsorii partidelor. Dau cu bani la campanie, iau protecție în schimb. Dovada incontestabilă? Desființarea Garzii Financiare în 2012, la solicitarea marilor evazioniști din comerțul cu cereale, carburanti și alcool. Solicitarea la Victor Ponta: „sponsorizam campania dacă desființați Garda Financiară” (sursa: interceptări SRI) Si ce daca PIB a pierdut 6% din necolectarea de venituri fiscale? A câștigat clientela politică!
• Clientela politică își spală datoriile prin fantome. În spatele fiecărui contract public se află alte zeci de firme-fantomă care emit facturi false, ca un Xerox al furtului. Dovada? Zeci de dosare, cu prejudicii de miliarde de lei, întocmite de toate structurile ANAF, în care clientela politică a utilizat zeci de mii de facturi emise de firme fantomă, clasate de justiție ori scoase de sub urmărire penală pe motiv ca fantoma e vinovată.
De aceea politicienii nu schimbă legislația. Fantoma e aur curat. E ca și cum i-ai cere hoțului să-și închidă propriul seif.
ANAF – câinele care latră la lună
Inspectorii nu sunt sfinți, dar nici nu-s lăsați să muște. Sunt legați cu lanț politic. ANAF e ca un câine pus să păzească curtea, dar stăpânul, prin ordine, proceduri ori analize de risc facute de persoane instruite, îi leagă botul și-i dă de mâncare de la masa hoțului.
De cealaltă parte, efectul coruperii justiției cu salarii și pensii uriașe? Dosarele cu sute de fantome clasate. Prejudiciile? „Greșeli contabile”. Justiția? Notar public al mafiei fiscale.
Întrebări pentru „marele deranj” al lui Nazare
Domnule Nazare, dumneavoastră, ca și Gelu Diaconu – care, în urma „reformei fiscale”, a diminuat venitirile fiscale cu 6% -, vă lăudați că ați deranjat… pe cine? Pe vânzătorii de pătrunjel? Pe bișnițarii de CD-uri din Obor? Pe cei care abia mai reușesc să-și achite obligațiile fiscale înainte de a intra în faliment?
Explicați-ne altceva:
• Cum e posibil ca firme cu contracte publice de zeci de milioane să adune datorii uriașe la buget fără să fie executate înainte de a-și înstrăina patrimoniul și a-și goli conturile? De ce nu ne prezentați o situație cu firmele beneficiare de contracte bugetare, cu ce datorii bugetare au, de ce au intrat în insolvență și cum explicați că nu au fost monitorizate, adică nu s-au emis decizii de impunere când obligațiile au ajuns la scadență? Ce-a împiedicat ANAF să monitorizeze aceste societăți? Nu cumva oameni ca Dvs., puși de partide să vegheze ca ANAF să nu execute sponsorii și clienții politici?
• Cum de directorii DGRFP și AJFP, sub nasul cărora cresc asemenea monștri, rămân în funcții ca niște statuete de muzeu, desi sunt principalii vinovati ai acumularii acestor obligații care, prin insolvență, devin arierate nerecuperabile? De ce nu analizați activitatea acestor numiți politic prin prisma obligațiilor fiscale neîncasate prin neemiterea deciziilor de impunere la scadența obligațiilor? Cum să mai rămână în funcții cei care au avut obligația emiterii deciziei de impunere și a instituirii sechestrului asigurător ori a executării silite când obligațiile nu au fost achitate la termen? De ce nu cereți și nu faceți publice situația cu firmele care au acumulat obligații și nu au fost executate deși nu au achitat obligațiile la scadență? Profitați de naivitatea cetățenilor pentru a ascunde efectul dezastruos asupra bugetului a protecției politice?
• Și de ce ANAF nu verifică în timp real firmele nou-înființate cu acționari extracomunitari si le permit sa desfășoare luni de zile activitate dupa care sa dispara? E prea complicat? Vama, pe unde se materializează importurile, nu e in subordinea Dvs.? Sau vă e frică să nu prindeți vreun sponsor politic al PSD, PNL, UDMR și să vă pierdeți funcția?
Recorder, revelația apei calde
Ceea ce a „descoperit” Recorder e fix ce știm de 25 de ani: că bugetul României e spart cu factura și ștampila, iar fantomele au protecție politică. Diferența e că jurnaliștii au filmat fantoma la bustul gol, iar noi, inspectorii, o prindeam zilnic în flagrant și eram fortuiți să acceptăm permisivitatea legii ori deciziile justiției.
Fără depolitizare, reformă zero
Aici e cheia: fără depolitizarea administrației publice si fara upgradarea legislatiei, nu există reformă a statului.
Atât timp cât ANAF rămâne sub control politic, cât Curtea de Conturi verifică doar chitanțele opoziției, cât ANPC se ocupă de etichete la conserve și nu de marile rețele, iar justiția (de la parchet la instanță) e sub tutela partidelor, „reforma Bolojan” e o glumă proastă. E ca și cum ai vopsi gardul unui cimitir plin de fantome și ai zice că ai construit Disneyland.
În concluzie
Un adevar sinistru, dar care reprezintă firul roșu anti orice fel de reforma reala: Guvernul Bolojan, Nazare, toată orchestra de miniștri și șefi ANAF nu vor opri fenomenul devalizarii bugetului prin intermediul „fantomelor”. De ce? Pentru că fantomele nu sunt doar mecanismul care asigura evaziunea, ci și plămânii prin care respiră politica românească. Dacă ai elimina mecanismul „fantomei” și ai închide aceasta oportunitate, partidele ar rămâne fără oxigen, fără campanii, fără „comisioane”. Am avea o politică curată, de tip occidental, în care ar concura valorile, nu oportuniștii, evazioniștii și interlopii.
De aceea, domnule Nazare, încetați cu teatrul. Nu ați deranjat mafia, ați deranjat cel mult niște tarabe din piață. Cei ce exploatează mecanismul fantomelor, adică marii evazioniști, stau liniștiți, își plimbă iahturile și mai trimit câte o sponsorizare la partid.
Și, până când ANAF nu va fi lăsată să muște, România rămâne ce-a fost și mai mult decât atât: o casă bântuită de fantome fiscale, unde politicienii joacă rolul de exorciști, dar pe statul de plată al diavolului.
sursa foto: google.ro
