Dosarul „Roșia Montană” e o cacealma penală!

Nu știu dacă există un dosar la DNA, pentru a se ancheta marea escrocherie, numită exploatarea aurului de la „Roșia Montană”, dar sper să existe! De asemenea, sper că, dacă DNA va efectua cercetări, să nu se lase influențată de propaganda „Gabriel Resources”, cu privire la „pierderile” statului român din neexploatrea aurului de la „Roșia Montană”, respectiv din aceasta afacere cu iz de uriașă escrocherie, ci să aprofundeze cum a ajuns statul român, prin niște funcționari corupți, să concesioneze, nelegal, dreptul de exploatare a aurului de la Roșia Montană, unei firme, campioană mondială în escrocherii (așa cum au devoalat cei de la „Rise Project”). Deci, după cum e prezentată în mass-media, problema e abordată complet imoral, in favoarea unor escroci. Exact ca în cazul privatizării „PETROM”, când, niște „băieți deștepți” din energie, aflați în poziții „cheie” în statul român, profitand de naivitatea românilor și de incompetența funcționarilor din instituțiile publice (Curtea de Conturi, IGP, Parchete), au dat, la pachet, pe lângă sectorul distribuției de carburanți și cel de exploatarea a rezervelor de petrol ale României, încălcând legea concesiunii. Și nu oricum, ci prin atribuire directă (fără licitație), contra unor redevențe simbolice, de batjocură (de sute de ori mai mică decât dacă petrolul s-ar fi licitat pe bursă), semnând un contract pe zece ani, cu clauze „beton” în favoarea „OMV” (care a profitat la maximum de corupția și prostia guvernanților români). La „Roșia Montană”, scenariul „PETROM” se repetă, însă mult mai grav. Tot niște „băieți deștepți” (din PSD și PNL), aflați în poziții „cheie” (gândindu-se, pesemne, la viitor), printr-un contract șmecheresc (cu clauze, exclusiv, în favoarea „Gabriel Resources”), „au pus botul” la lobby-ul celor de la „Gabriel Resources” și au cedat rezervele de aur ale României (pentru care s-a bătut Traian cu Decebal și turcii cu austriecii, vreo 1000 de ani), fără nici o licitație si fără lege, contra a 20% din profitul generat de exploatare. Numai că (ceea ce sper că au constatat și judecătorii de la New York) au făcut-o nelegal, concesionand ceva ce nu puteau concesiona și pentru care nu erau abilitați. E ca și cum un chiriaș, profitând de ocazie, vinde spațiul in care stă cu chirie, fără a deține acte de proprietate. Cam asta a concesionat, în fapt, „Gabriel Resources”: un contract de exploatarea a aurului românesc încheiat cu persoane care nu aveau drept să concesioneze dreptul de exploatare. Vrea despăgubiri, „Gabriel Resources”? Să le ceară de la cei care i-au păcălit, nu de la poporul român. Pentru că poporul român, proprietarul aurului de la „Roșia Montană, este reprezentat de Parlamentul României, nu de cei ce au semnat contractul, de Tăriceanu sau Ponta și nici de Ciolacu. A avut, când a semnat contractul sau are, „Gabriel Resources” aprobarea Parlamentului României, pentru a extrage aurul de la Roșia Montană”? Nu-l are! De ce să plătească despăgubiri poporul român? Că așa vor Ponta, Ciolacu și alți „băieți deștepți” ce-i consiliază și le garantează că cei de la „Gabriel Resources” știu mecanismul para-ndărătului? Și, acum, pentru că ori e foame de bani înainte de scrutinele electorale, ori șmecheria a început să pută tare și a deranjat societatea civilă („Roșia Montană” nu a fost inclusă fraudulos în UNESCO, cum clamează slugile din mass-media ale „Gabriel Resources” și complicii lor din Guvernul României, ci pentru că escrocii să nu-și însușească 80% din aurul românesc, pe gratis), escrocii de la „Gabriel Resources” amenință România cu procese și cu despăgubiri (deocamdată, ipotetice) de miliarde de dolari? Să fim, nițel și serioși! Chiar credeți că tribunalul de la New York e Curtea Constituțională din România, care se joacă cu prescripția, după cum vor politicienii corupți? Știți care este adevărul? În primul rând (ceea ce ar trebui să demonstreze ancheta DNA), contractul cu „Gabriel Resources” este încheiat fraudulos, prin încălcarea legii, de către niște funcționari, care au comis un abuz grosolan, pentru niște interese personale. Pentru că, potrivit Constituției, cei care au semnat contractul cu „Gabrie Resources” nu aveau competență să concesioneze resursele de aur ale României, care aparțin poporului Român, înainte de a exista o lege în acest sens, pentru că, conform Constituției, exploatarea aurului de la „Roșia Montană, putea fi concesionata doar prin lege. La fel ca în cazul exploatării petrolului de către „OMV”-„PETROM”. Și tot conform Constituției, singura instituție care putea concesiona resursele de aur ale României, era Parlamentul României. Unica instituție care putea concesiona exploatarea aurului, prin lege. Or, așa ceva nu exista la data semnarii contractului cu „Gabriel Resources”. Abia în 2013, înțelegând unde e „hiba” (având „experiența” cu prelungirea contractului de exploatarea a petrolului de catre OMV si finalizarea „operei” lui Patriciu, lăsându-ne, definitiv, fără „ROMPETROL”), marele „consultant”, Ponta (cum naiba reușește să fie prezent, „patriotul” Ponta, în toate „tunurile” împotriva României?), profitând de poziția sa de premier, pentru a face jocul celor de la „Gabriel Resources” a mai încercat un „tun”, inițiind, un proiect de lege pentru exploatarea aurului de la „Roșia Montană”. Cu tot lobby-ul și banii aruncați pe „sponsorizări” și achiziții de „bunăvoință”, cacealmaua n-a ținut și, în iunie 2014, Parlamentul României a respins, definitiv proiectul Guvernului „Pinocchio” Ponta”, cu 302 voturi la 5 (din numărul celor prezenți). Acum, cu Ponta „reîncărcat” și PSD/PNL, scenariul se repetă? Deci, când Constituția unei țări spune clar că bunurile de interes public (inclusiv ale subsolului) nu pot fi concesionate ori închiriate, decât prin lege, cum să dai în judecată o țară, pentru că niște funcționari (proști și corupți), s-au substituit Parlamentului și au concesionat resursele de aur ale țării, înainte de a exista o lege care să permită acest lucru? Cum altfel decât beneficiind de „consultanța” unor indivizi precum Ponta, specialiști în „tunuri” de genul prelungirea contractului de exploatare a petrolului românesc, prin hotărâre de guvern și vanzarea Rompetrol contra creării unui fond de investiții! Nu e de „noaptea minții”, ce se întâmplă? Chiar nu observă mass-media ce „calamitate” financiară a reprezentat și continuă să reprezinte Ponta pentru economia României? Nici Năstase, nicu Tăriceanu sau Dragnea, nu-l egalează în tupeu! De aceea eu sunt convins că „marele proces” de la New York, deschis de „Gabriel Resources”, e o uriașă cacealma, pentru care niște indivizi, din fruntea statului român, care au alimentat mass-media cu această cacealma, ar trebui să răspundă penal. De asemenea, sunt absolut convins, că oricât ar fi de coruptă o instanță de judecată internațională, nu cred că poate lua în considerare un asemenea contract încheiat prin încălcarea legii supreme: Constituția unei țări democrate. Cum să invoci, în fața unei instanțe internaționale, o înțelegerea cu niște escroci, care n-au avut „girul” proprietarului și să mai și lansezi zvonul că sentința e ca și dată? În concluzie, în opinia mea, totul e o cacealma menită să influențeze Parlamentul României să voteze o lege în favoarea unor escroci. Indiferent de ce susțin cei pro „Gabriel Resources”, aurul de la „Roșia Montană” nu se poate extrage, nu numai pentru că „Roșia Montană” a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, ci, în primul rând, pentru că nu există o lege în acest sens, emisă conform prevederilor Constituției României, de către Parlamentul României. Plecând de la aceste aspecte, incontestabile, dacă aș fi în locul celor de la DNA, aș începe ancheta nu cu cei care au aprobat dosarul includerii în UNESCO a „Roșiei Montana”, ci cu cei care au încheiat contractul cu „Gabriel Resources” fără a exista o lege, cu cei care au emis licență de exploatare fără a exista o lege de concesiune și cu cei ce au pus în opera această campanie (cacealma) mizerabilă, prin care se pune presiune pe Parlamentul României, pentru a se da o lege în favoarea „Gabriel Resources”, pentru a exploata aurul de la „Roșia Montană”. Inclusiv cu cei din mass-media care susțin aberația că România ar putea fi obligată la despăgubiri, de către o instanță internațională, pentru că nu a permis „Gabriel Resources” să exploateze aurul de la „Roșia Montană”, fără a exista o lege emisă de Parlamentul României.