Vrem democrație, libertate, drepturi respectate, justiție independentă și o țară fără corupție. Vrem instituții care să lucreze în interesul cetățeanului și o lege egală pentru toți. Știm să cerem toate acestea, să ne indignăm și să-i criticăm pe cei care ne conduc. Dar, când vine momentul să facem ceva concret, prea mulți preferăm să rămânem spectatori.
Așteptăm ca alții să protesteze, să înfrunte abuzurile, să-și asume riscuri și să lupte pentru schimbare. Noi vrem doar să beneficiem de rezultate, fără să contribuim la obținerea lor. Ne dorim libertatea câștigată de alții, drepturile apărate de alții și instituțiile curățate de alții.
Dar nu putem pretinde să culegem roadele curajului altora, rămânând la nesfârșit prizonierii propriei comodități.
Istoria ne-a arătat că libertatea nu este un dar oferit de bunăvoie de cei aflați la putere, ci un drept care trebuie apărat. Nicio societate nu devine mai dreaptă doar pentru că oamenii își doresc dreptate și niciun sistem corupt nu se schimbă doar pentru că este criticat pe rețelele sociale.
Martin Luther King Jr. spunea: „La sfârșit, nu ne vom aminti cuvintele dușmanilor noștri, ci tăcerea prietenilor noștri.” Cuvinte care ne obligă să ne întrebăm ce se întâmplă atunci când vedem nedreptatea, o condamnăm în gând, dar alegem să nu reacționăm.
Desigur, nu toți oamenii au aceleași posibilități și nici nu trebuie să se implice în același fel. Există riscuri reale, constrângeri și motive întemeiate de prudență. Dar între teama justificată și indiferența comodă există o diferență. Nu tuturor li se cere să conducă proteste sau să devină simboluri ale unei cauze, însă fiecare poate refuza minciuna, poate vota informat, poate semnala abuzurile, poate susține oamenii care apără binele public și poate refuza compromisurile care întrețin corupția.
Edmund Burke este asociat cu o formulare celebră: „Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.” Deși atribuirea exactă este disputată, ideea rămâne actuală: abuzurile se consolidează atunci când cei care li se pot opune rămân pasivi și dezbinați.
Există și o contradicție pe care trebuie să o recunoaștem: condamnăm marea corupție, dar tolerăm mica înțelegere când ne convine; cerem respectarea legii, dar căutăm excepții pentru noi; vrem conducători integri, dar acceptăm compromisuri dacă ne aduc avantaje.
Nu putem cere integritate de la cei care ne conduc dacă noi înșine renunțăm la principii atunci când ne este convenabil. O societate dreaptă începe și cu refuzul de a normaliza în viața de zi cu zi ceea ce condamnăm în spațiul public.
Benjamin Franklin este cunoscut pentru avertismentul: „Cei care renunță la libertatea esențială pentru a obține puțină siguranță temporară nu merită nici libertatea, nici siguranța.” Ideea ne amintește cât de scump poate deveni confortul cumpărat prin abandonarea principiilor.
Democrația nu înseamnă doar să votăm o dată la câțiva ani, ci să rămânem vigilenți, să cerem socoteală celor aleși și să apărăm instituțiile care garantează libertatea și dreptatea. Cei care protestează, denunță abuzuri și refuză să se supună nedreptății nu sunt datori să lupte în locul nostru. Sunt cetățeni care fac ceea ce o societate sănătoasă ar trebui să încurajeze și să susțină.
Așadar, întrebarea nu este doar ce fac greșit politicienii, ci și ce suntem noi dispuși să facem pentru a schimba lucrurile.
Vrem libertate, dar suntem dispuși să o apărăm? Vrem dreptate, dar îi susținem pe cei care luptă pentru ea? Vrem o țară fără corupție, dar avem curajul să refuzăm compromisurile care o perpetuează?
Nu putem fi spectatori comozi ai luptei pentru libertate și, în același timp, beneficiari nemeritați ai victoriilor obținute de alții.
Libertatea nu se apără singură, dreptatea nu se înfăptuiește prin simpla dorință, iar democrația nu supraviețuiește doar pentru că ne place să credem în ea.
Dacă vrem o Românie mai bună, trebuie să încetăm să așteptăm ca alții să o construiască pentru noi. Schimbarea începe atunci când indignarea devine implicare, când vorbele sunt urmate de fapte și când înțelegem că libertatea tuturor depinde și de curajul fiecăruia.
