Două evenimente culturale organizate la Tokyo pe 14 și 15 octombrie, la Ambasada României în Japonia și la Shirayuri University, vor prezenta România în Japonia. Brâncuși, Miorița, Junii Sibiului, meșteșugul ouălor încondeiate și costumele tradiționale din Bucovina vor construi, timp de două zile, o punte între două culturi aflate la mii de kilometri distanță.
În perioada 12–17 octombrie 2026, o delegație formată din 24 de persoane va reprezenta România în Japonia în cadrul proiectului cultural „De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare”, derulat de Asociația Descoperă România de Ieri și de Azi.
Publicului japonez i se propune, prin acest proiect, o întâlnire cu România dincolo de imaginile turistice obișnuite: o Românie a patrimoniului viu, a meșteșugurilor transmise din generație în generație, a portului tradițional, a muzicii și dansului, dar și a artei care a depășit granițele țării prin opera lui Constantin Brâncuși.
Programul din Japonia va avea două momente principale: 14 octombrie, la Ambasada României în Japonia, și 15 octombrie, la Shirayuri University din Tokyo. Timp de două zile, publicul japonez va putea nu doar să privească România, ci să o descopere prin obiecte, povești, demonstrații de meșteșug, artă, muzică și dans.
Un meșteșug transmis de la mamă la fiică ajunge în Japonia
Expoziția de ouă încondeiate, însoțită de o demonstrație prin care publicul japonez va putea vedea cum ia naștere unul dintre cele mai migăloase meșteșuguri tradiționale românești, este unul dintre punctele centrale ale proiectului. Demonstrația va fi susținută de Otilia Mahu, fiica Luciei Condrea, cea care duce mai departe în familie meșteșugul asociat cunoscutului Muzeu al Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea”.
La Tokyo nu vor ajunge doar obiectele finite, ouăle deja gata încondeiate, ci și întreaga poveste a acestui meșteșug, care evidențiază, de fapt, o poveste despre continuitate ce a depășit porțile muzeului. Publicul va putea urmări procesul de încondeiere și va descoperi direct gesturile și tehnicile aflate în spatele obiectelor expuse.
Bucovina ajunge la Tokyo prin costumul tradițional
Expoziția va fi completată de costume tradiționale din Bucovina, aduse și prezentate de Cătălina Elena Gemănari, creator digital, care păstrează în colecția sa piese originale, unele cu vechime de peste 100 de ani. Prin croi, țesături, broderii, cromatică și motive tradiționale, piesele vor spune o altă parte a poveștii României: aceea a comunităților care și-au păstrat identitatea inclusiv prin felul în care s-au îmbrăcat și prin simbolurile pe care le-au cusut, generație după generație, pe costume. Pentru publicul japonez, întâlnirea cu portul bucovinean va completa experiența unui patrimoniu care nu este prezentat ca decor, ci ca parte vie a identității culturale românești.
Constantin Brâncuși: de la rădăcinile românești la un limbaj universal
O componentă importantă a proiectului va fi dedicată lui Constantin Brâncuși, artistul care a transformat forme și simboluri profund legate de propriile rădăcini într-un limbaj artistic universal. La Tokyo, Virginia Barbu, istoric de artă și cercetător științific în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, va susține un seminar dedicat vieții, operei și universului artistic al lui Constantin Brâncuși. Virginia Barbu este membră a Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” din 2007, activează în sectorul Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă și este absolventă a Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte București. Seminarul va fi completat de o expoziție dedicată operei lui Constantin Brâncuși, cu materiale expoziționale aduse și prezentate de Virginia Barbu.
În economia întregului proiect, Brâncuși reprezintă una dintre cele mai puternice punți între identitatea românească și universalitate: exemplul artistului care a plecat dintr-un spațiu profund legat de tradiție și a ajuns să schimbe limbajul artei moderne.
„The Spectacle of Life in the Art of Constantin Brâncuși” – o parte din România pe care publicul o poate lua acasă
Povestea lui Brâncuși nu se va încheia odată cu seminarul și expoziția. În cadrul evenimentelor va fi prezentat și un număr special al revistei „Descoperă România”, dedicat lui Constantin Brâncuși și intitulat „The Spectacle of Life in the Art of Constantin Brâncuși”. Revista va putea fi procurată de participanții la eveniment ca suvenir, devenind o extensie a experienței culturale de la Tokyo și un mod prin care povestea României și a lui Brâncuși poate continua și după încheierea întâlnirii. Este unul dintre acele obiecte care vor pleca din România spre Japonia și, de această dată, vor rămâne acolo, în bibliotecile și casele celor care vor dori să păstreze o amintire a întâlnirii cu cultura română.
Junii Sibiului duc muzica și dansul României la Tokyo
Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul–Junii Sibiului”, unul dintre reperele folclorului coregrafic românesc, reprezintă o parte importantă a delegației. Prezența ansamblului la Tokyo se va desfășura sub coordonarea Silviei Macrea, manager și coregraf al Junilor Sibiului, cea care coordonează activitatea artistică a ansamblului și semnează conceptul și coregrafia a numeroase producții ale acestuia. Prin dans și costum, Junii Sibiului vor aduce în fața publicului japonez o Românie vie, în care patrimoniul nu aparține doar trecutului, ci continuă să existe prin oamenii care îl păstrează și îl duc mai departe.
Alături de ansamblu, publicul japonez o va întâlni pe Ana Duminică, solistă de muzică populară, prezentă și în spectacole și proiecte ale Junilor Sibiului. Componenta instrumentală îl aduce în prim-plan pe Radu Dinescu, muzician și dirijor al Orchestrei Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul–Junii Sibiului”, creditat la conducerea muzicală a spectacolelor ansamblului. În Japonia, Radu Dinescu va fi prezent și în ipostaza de naist, într-unul dintre momentele cu cea mai puternică încărcătură simbolică ale proiectului.
Miorița, spusă în Japonia prin voce și nai
Momentul culminant al programului artistic va fi interpretarea baladei „Miorița” de către Ana Duminică și Radu Dinescu, într-o formulă de voce și nai. O voce și un nai vor duce astfel la Tokyo una dintre poveștile fundamentale ale culturii tradiționale românești.
Miorița nu a fost aleasă întâmplător. Este punctul de plecare al întregului proiect și una dintre creațiile care au traversat generații și regiuni, rămânând parte din memoria culturală românească. La mii de kilometri de spațiul în care s-a născut, balada va fi ascultată de un public pentru care aceasta poate reprezenta prima întâlnire cu una dintre cele mai cunoscute povești ale spiritualității românești.
Se împletesc, de fapt, tradiția transmisă din generație în generație, patrimoniul viu, muzica și capacitatea culturii de a trece dincolo de limbă și de granițe. Vor fi două zile, două evenimente, două spații diferite care vor contura aceeași Românie.
Primul eveniment va avea loc pe 14 octombrie 2026, la Ambasada României în Japonia. Publicul va putea trece, în cadrul aceleiași experiențe, de la universul lui Constantin Brâncuși la patrimoniul tradițional, de la ouăle încondeiate și costumele Bucovinei la muzică și dans. O zi mai târziu, pe 15 octombrie, proiectul va continua la Shirayuri University din Tokyo, ducând întâlnirea cu România în mediul universitar japonez.
Cele două evenimente au fost construite în jurul aceleiași idei că patrimoniul românesc nu trebuie doar expus. El trebuie povestit, arătat, ascultat și trăit. Publicul japonez nu va întâlni doar obiecte reprezentative pentru România, ci și oamenii care păstrează aceste tradiții, artiștii care le duc pe scenă și specialiștii care le oferă context și sens.
Proiectul „De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” este susținut de Ministerul Culturii și beneficiază de sprijinul sponsorului Therme Group.
Organizator: Asociația Descoperă România de Ieri și de Azi
Perioada deplasării: 12–17 octombrie 2026
14 octombrie: Ambasada României în Japonia, Tokyo
15 octombrie: Shirayuri University, Tokyo
Delegație: 24 de persoane
Partener instituțional: Ambasada României în Japonia
Proiect susținut de: Ministerul Culturii
Sponsor: Therme Group
