Bolojan a trimis corpul de control la RAPS. Apreciez inițiativa. Este un semn bun, dar nu suficient. Întrebarea esențială rămâne: vor merge până la capăt? Vom afla, în sfârșit, ce înseamnă patrimoniul RAPS, cine îl exploatează, în ce condiții și la ce preț? Cât pierde bugetul de stat din exploatrea acestui patrimoniu de catre mafia „băieților deștepți”? Sau vom primi, din nou, doar promisiuni și tăcere, în timp ce rețelele de interese rămân intacte? Va fi public raportul final? Sau se va pune batista pe țambal cum se întâmplă de 35 de ani când e vorba de exploatarea resurselor publice ale statului?
Pentru ca această acțiune să fie mai mult decât un gest simbolic, Bolojan trebuie să facă mult mai mult decât să trimită câțiva inspectori la o instituție. Va trebui sa selecteze un corp de control profesionist, apolitic, incoruptibil. Are aceasta posibilitate? Va trebui să treacă peste PSD, peste Neacșu și peste clientela politică a acestora, care controlează, de fapt, o mare parte din patrimoniul public al României. Aceștia sunt beneficiarii reali ai sistemului de exploatare netransparentă și adesea ilegală a bunurilor publice.
De 35 de ani, în România s-a consolidat o mafie economică transpartinică, care administrează și profită de patrimoniul statului, indiferent cine se află la putere. Sunt „băieții deștepți” – oameni conectați la politic, afaceri și administrație – care au creat un sistem paralel în care statul e doar furnizor de bunuri ieftine, iar ei culeg profituri uriașe. Statul, în acest aranjament, rămâne cu firimiturile.
Bolojan trebuie sa știe că unul dintre principalii artizani ai acestei structuri este Marian Neacșu, fost secretar general al Guvernului, astăzi vicepremier. Din această poziție, Neacșu a avut în subordine directă instituțiile care administrează patrimoniul public. A oferit concesii strategice pentru fiecare lider politic important, consolidând astfel un sistem de loialități personale și politice. Azi, este văzut ca „nașul” real al PSD, cu o influență care paralizează orice tentativă de reformă autentică. Iar influența sa vine și din modul netrasparent în care a administrat patrimoniul public în favoarea unor grupuri de interese care-l susțin azi.
Pentru a demonta această rețea, Bolojan nu are nevoie doar de un corp de control intern. Are nevoie de o acțiune națională, de amploare, care să implice Curtea de Conturi, ANAF, SRI, IGPR, primăriile, consiliile județene, ministerele, agențiile, regiile și toate societățile cu capital de stat. Este vital să se facă o inventariere completă a patrimoniului public, dar și o cartografiere a beneficiarilor reali care îl exploatează, pentru ca cetățenii să știe ce înseamnă patrimoniul public, care este valoarea reală a acestui patrimoniu, cât produce, cum și de cine este exploatat și cine sunt vinovații pentru administrarea frauduloasă a acestuia.
De ani de zile, grupări de tip mafiot folosesc resursele statului fără niciun control real. ANAF și Curtea de Conturi au devenit, în acest context, instituții decorative, lăsate fără atribuții de către Guvern și Parlament, care nu deranjează niciodată adevărații profitori. Acesta este și motivul pentru care PSD insistă să mențină controlul asupra acestor instituții și să nu modifice legislația care le face ineficiente. Nu e vorba de întâmplare. E strategie. Cu o Curte de Conturi și o ANAF politizate, care răspund doar la comenzi politice și mimează verificari când e vorba de interesele mafiei PSD, Bolojan n-are nici o șansă să facă ordine în exploatarea patrimoniului public. Uitați-vă la ministrul de finanțe, politrucul Nazare, cum mimează preocuparea pentru eficientizarea activității ANAF, fără sa facă ceva concret. A schimbat nouă șefi de la Antifraudă, fără să spună, concret, ce n-au făcut cei schimbați și pe ce criterii au fost promovați actualii. Ce obiective a stabilit pentru Direcția Generală Antifraudă și ce modificări legislative a propus pentru eficicientizarea activității ANAF. A făcut doar rocada: ai noștri în locul ai lor. În opinia mea, Nazare e un cal troian al mafiei „băieților deștepți” trimis în Guvern pentru a frâna reforma, nu pentru a participa la ea. Toti miniștrii PSD și PNL au același obiectiv. Sa blocheze reformele lui Bolojan.
Un exemplu simplu și vizibil pentru oricine că ANAF și Curtea de Conturi nu se implică și nu-l sprijină pe Bolojan in actiunea de eficientizare a exploatării patrimoniului public: terasele din marile orașe, aproape toate funcționează pe domeniul public. Cu toate acestea, an de an, firmele care le exploatează înregistrează pierderi, raportând venituri minime sau inexistente. Curios, desi practica evaziunea in cascadă, băgând firmele în insolvență in fiecare an, pentru a nu plăti obligațiile fiscale, aceiași administratori obțin în fiecare an contracte noi – fie fără licitație, fie prin licitații trucate – folosind societăți nou-înființate, astfel încât statul nu își recuperează nici chiria corectă, nici taxele.
Așadar, ce face Bolojan la RAPS este un început, dar nu este suficient. Pentru ca această luptă să aibă șanse de reușită, trebuie declanșată o reformă națională a administrării patrimoniului public, cu participarea tuturor instituțiilor de control, cu voință politică reală și cu transparență totală.
Dacă acest sistem nu este demontat din temelii, dacă „băieții deștepți” continuă să fie ocoliți de controale și protejați de lege, tot ce vom obține va fi încă o reformă de fațadă. O piesă de teatru pentru public, în timp ce ospățul continuă, tot în spatele cortinei.
