Asta a realizat clasa politică prin modificarea Legii 188/1999 cu OUG 57/2009. Au transformat corpul funcționarilor publici într-un club al sinecuriștilor, pentru beizadelele, nepoți și amante. Domnișoara Lambru, pe lângă mii de acest gen, e încă un exemplu de „competență” pentru care Ciolacu & Co., vor să modifice Codul administrativ și să introduca testele profesionale! Să securizeze și să credibilizeze genul acesta de personaje. Cum să-l mai contești pe acest funcționar când este evaluat profesional pozitiv? Doar nu vă închipuiți că acest gen de funcționari publici, angajați „cu dedicație” nu vor trece testele profesionale! Sfânta naivitate! Mai degrabă nu le vor trece adevărații profesioniști, care încă mai supraviețuiesc în instituțiile publice și care sunt din ce în ce mai rari.
E o realitate incontestabila că prin politizarea instituțiilor publice, în special al funcțiilor de conducere, toate concursurile de angajare au ajuns niște farse ordinare. Sunt niște cacealmale pentru fraieri, adică un mod formal de a se respecta legea (Codul administrativ aprobat prin OUG 57/2009). Va dau un alt exemplu concret (deocamdată fără nume): odrasla unei familii bine situată financiar (cu business de producție în domeniul agricol), după ce s-a combinat cu un leader PNL, chiar dacă din punct de vedere al educației existau mari dubii de competență, sub umbrela politică, a avut o cariera profesională fulminanta! Întâi, a ajuns funcționar public la un serviciu social al unei primarii. Prin concurs, bineînțeles. Putea primarul sa se opună? Nu! Apoi, din primărie, a urmat „saltul” spre marea performanță: inspector la fisc. Prin transfer, bineînțeles, din primărie, că potrivit OUG 57/2019, se poate! Și ce dacă nu știa nici cum arată planul de conturi, vreo formulă contabilă ori înregistrare contabilă? Știau colegii, nu? Și ce dacă nu știa să facă deosebire între o factura și un aviz de însoțire a mărfii, ori între TVA deductibila și TVA colectata? Era în interesul evazioniștilor care sponsorizează politicienii, nu? Timp de câțiva ani, din cauza protecției politice, nimeni n-a avut corajul să-i conteste competența! Pentru că nimeni nu voia să se pună rău cu politicianul care o proteja. Credeți că domnișoara s-a mulțumit cu statutul de inspector fiscal? Cum i s-a oferit oportunitatea, a profitat. În viața ei, cum nurii nu-i lipsesc, încă, a apărut un alt leader PNL, mai influent, care i-a oferit o altă provocare profesională. Inspector la Curtea de Conturi a României. Și nu pe funcție de execuție, ci pe funcție de conducere. Bineînțeles că tot prin concurs, că „leaderul” controlează instituția. Și ce dacă nu știe nici acum să citească și să înțeleagă o balanță contabilă și cum se calculează TVA de rambursat? Și ce dacă nu știe să lege o fraza în limba engleză, iar Office e o enigma și la nivel mediocru, când trebuia să fie de nivel avansat? A fost un fleac pentru comisia de examinare, când ordinul a fost politic. Când leaderul PNL este influent, nimic nu contează, nu?
Apropo! Credeți că un astfel de personaj nu va trece și testele profesionale?
Deci, clubul celor promovați politic (mai ales al amantelor), e dincolo de orice închipuire. Mai ales în instituțiile statului: Agenții, ministere, Regii Autonome, etc. Și toate se întâmplă pentru că politicienii, pentru a-și promova clientela (beizadelele, nepoți, amante, cunoștințe, etc) au modificat legislația functionarului public, subordonand funcționarii directorului ori șefului instituției.
Astfel, funcționarii, în loc să fie independenți, depind de moralitatea șefului numit politic. Și cum moralitatea în politica e o glumă, restul se subînțelege!
În 2013, când era în vigoare Legea 188/1999 a functionarului public, concursurile de angajare și promovare se organizau de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Directorul sau șeful instituției, numit politic, nu avea nici o implicație. Că lucrurile s-au mai schimbat în practică și s-au implementat mecanisme prin care s-au impus cutume, ce „driblau” legea, e adevărat. Dar pe fond funcționarul public era protejat de ingerinta politicului. Și la accederea în funcția publică și la schimbarea din funcția publică.
Cât a fost în vigoare Legea 188/1999, specimene, ca cele prezentate, era mai greu să se strecoare în corpul funcționarilor publici.
Mizeria totală, a politizarii tuturor funcțiilor publice a început în 2002, când tandemum politic Ponta-Chițoiu (PSD/PNL) au emis OUG 82, care a modificat Legea 188/1999, în sensul subordonarii totale a funcționarului public șefului instituției.
Am atacat acea Ordonanța, în 2013, la Curtea Constituțională și am anulat-o în totalitate.
Nemulțumiți, în 2019, politicienii au recidivat.
Deși era neconstituțional, au modificat, din nou, Legea 188/1999, prin OUG 57/1999, Codul administrativ. Tot ce-a constatat Curtea Constituțională ca fiind neconstituțional în OUG 82/2012, a fost preluat în Codul administrativ. Și nimeni, nici chiar sindicatele, n-au contestat politizarea administrației publice și subordonare politică, chiar dacă există un precedent la Curtea Constituțională.
Azi, prin politizarea administrației, plătim comoditatea și prostia. În loc de funcționari publici competenți, avem exemplul acesta de impostori și sinecuriști, care pun presiune pe bugetul public, consumand sume uriașe fără a oferi ceva în schimb. Eventual abuz, adică stres și nervi.
Putem prezenta mii de exemple de acest fel. Vi se vor justifica, cu documente, că legea a fost respectată. Adică că se poate promova în funcții publice doar pe baza unei diplome, cu CV-uri inventate, fără a se demonstra competența reală. Și asta pentru ca politicienii au modificat Legea functionarului public, prin Codul administrativ, încălcând Constituția, pentru a oferi sinecuri clientelei politice și personale. Nu e elegant așa? De ce să-ți întreții amanta pe banii tăi, când o poți întreține pe bani publici?
Cum să se reseteze moral societatea în astfel de circumstanțe?
sursa foto: google.ro
