Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a participat la cercetările arheologice care au confirmat existența unui drum roman în zona Valea Sărată, la limita dintre municipiul Gherla și comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj. Tronsonul identificat se întinde pe aproximativ 4 kilometri, iar drumul avea o lățime de 5,70 metri.
Cercetările au fost desfășurate în această vară de Muzeul de Istorie Gherla, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, și au urmărit verificarea originii romane a traseului și documentarea structurii sale constructive.
Instituția muzeală din Bistrița-Năsăud a fost reprezentată de arheologul Radu Zăgreanu, responsabil științific al cercetării.
Traseul fusese identificat și cartat în primăvara anului 2025 de arheologul Mátyás József, de la Muzeul de Istorie Gherla. Investigațiile arheologice au confirmat caracterul roman al drumului, pe baza structurii sale constructive.
Cum era construit drumul roman
Potrivit rezultatelor cercetărilor, sub stratul vegetal, cu o grosime de 5–15 centimetri, a fost identificat un strat compact de aproximativ 40 de centimetri, alcătuit din piatră de calcar, tuf vulcanic de Dej, pietriș și mortar.
Drumul avea o formă ușor convexă, partea centrală fiind ridicată cu aproximativ 30 de centimetri față de margini. Pe ambele laturi existau rigole pentru scurgerea apei, cu o lățime de aproximativ 60 de centimetri și o adâncime de 35 de centimetri. Marginile erau delimitate de borduri realizate din pietre de carieră, așezate paralel cu axul drumului.
Cercetătorii au constatat și urmele unor alunecări de teren pe latura estică, care explică diferențele de adâncime observate în timpul investigațiilor.
În umplutura rigolelor nu au fost descoperite materiale arheologice romane, ci doar câteva cărămizi medievale. Cu toate acestea, analiza celor două secțiuni arheologice a permis confirmarea originii romane a drumului.
Drumul ar fi putut lega castrul roman de la Gherla de minele de sare
Tronsonul identificat are o lungime de aproximativ 4 kilometri, însă continuarea traseului este, deocamdată, doar presupusă.
Potrivit ipotezei formulate în urma cercetărilor, drumul ar fi putut asigura legătura dintre castrul roman de la Gherla și minele de sare din punctul „Baia Sărată”. Această posibilă funcție a traseului nu este însă confirmată integral prin investigațiile prezentate.
Participarea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud la cercetare contribuie la documentarea patrimoniului arheologic din regiune și la aprofundarea cunoștințelor despre infrastructura de transport din perioada romană.
