România sub asediul Grindeanu: cum jefuiește PSD țara cu zâmbetul pe buze!

      Sorin Grindeanu și PSD au renunțat la orice mască. Nici populismul de altădată nu mai e necesar. Ce să mai înșiri slogane cu „bunăstare socială” și „nivel minim de trai”, când tot ce contează este accesul neîngrădit la bugetul public? Cinismul a devenit normă, iar viclenia – strategie de guvernare. Iar cel mai grav e că nu se mai obosesc să ascundă nimic.
      PSD nu mai guvernează pentru cetățeni. Nici pentru economie. Guvernează pentru clientela politică, pentru baronii locali și pentru sinecuriștii plantați în companiile de stat ca în niște sere protejate. PNDL-ul, „Anghel Saligny”, sinecurile de la companiile falimentare, agențiile care taie frunze la câini, Ministerul Transporturilor (unde banii curg ca Dunărea fără dig)… toate sunt instrumente. Nu de dezvoltare, ci de transfer bugetar către rețele de partid.
       Grindeanu nu e un premier. E un administrator de interese. Obiectivul său nu e redresarea României, ci controlul absolut asupra resurselor publice, fără întrebări, fără transparență, fără opoziție reală. În acest moment, România e ținută captivă în interimat, doar pentru ca PSD să-și continue jaful în liniște, în timp ce „negociază”.

      Crima organizată cu legitimație de partid

      În România, prin intermediul lui Sorin Grindeanu, crima organizată a ajuns să controleze statul. Nu vorbim de mafioți în sensul clasic, ci de clientela politică și sinecuriști, grupați în rețele transpartinice, care se comportă exact ca un cartel. Ei nu guvernează, nu administrează, nu dezvoltă. Ei exploatează. Și nu vor abandona puterea decât atunci când statul va fi complet golit, intrat în faliment.
      Este o formă de parazitism instituțional. Statul este vaca de muls, iar cetățeanul – păstorul legat la ochi, care speră, inutil, că laptele va ajunge și la el.

O țară blocată, un buget jefuit

      Economia e pe marginea prăpastiei. Deficitul bugetar explodează. Nimeni nu taie cheltuieli. Nimeni nu restructurează. Nimeni nu închide robinetul risipei. Din contră: PSD semnează contracte, face plăți în avans, antamează cheltuieli pentru următorii ani. Ca și cum 2025 n-ar exista. De fapt, nu va exista pentru noi. Pentru ei va însemna conturi pline, vile noi și o retragere tactică, cu minciuni de tipul: „Noi n-am vrut să creștem taxele. Noi n-am fost de acord cu tăierile.”
      Realitatea e că PSD face exact ce a făcut întotdeauna: folosește guvernarea pentru jaf, apoi aruncă responsabilitatea în brațele altora. Și o face cu o seninătate diabolică.

      Tăcerea complice a PNL

       În acest peisaj sumbru, PNL tace. Nu comentează, nu acționează, nu opune rezistență. Este un apendice inert al PSD, redus la rolul de figurant într-un guvern în care nu mai contează nici liberalismul, nici reformele, nici măcar decența. De la Brătieni la Bode, partidul s-a transformat dintr-un vector politic în o organizație de tăcut cu spor.
       Cei care mai strigă în acest deșert moral sunt puțini. USR pare să fi rămas printre singurii care înțeleg proporțiile catastrofei ce se conturează. Paradoxal, chiar și UDMR – pragmatic, dar atent la echilibrul financiar – dă semnale de luciditate. În rest, complicitate generală.

      Șah la democrație

      Nicușor Dan, președintele care trebuia să fie reformist, s-a transformat într-un jucător lipsit de mutări. E în șah, ținut de o regină numită PSD, iar tabla pe care joacă e una cu piesele aranjate dinainte. Dacă vrea cu adevărat schimbare, de ce nu îl desemnează pe Ilie Bolojan să formeze un guvern? De ce nu joacă cartea anticipatelor, dacă tot suntem în impas? Nu putem menține țara într-un interimat toxic, doar pentru că lui Grindeanu îi place fotoliul de premier și butoanele bugetului.

      România nu mai are timp

      Nu e vorba doar de o criză politică. E vorba de o crimă cu premeditare asupra viitorului acestei țări. Se fură pe față, cu acte, cu parafe, cu zâmbetul pe buze. Se semnează contracte din viitor, în timp ce prezentul se scufundă. Iar PSD râde. Râde pentru că știe că la final, tot altcineva va plăti factura.
      Cât mai acceptăm această stare de captivitate? Cât timp mai permitem ca banii noștri, ai tuturor, să fie transformați în mită electorală și lux pentru o castă politică lacomă? Poate a venit momentul să spunem răspicat: nu mai vrem o guvernare de interimat, nu mai vrem PSD la comanda finanțelor publice, nu mai vrem să fim complice prin tăcere.
      România merită un guvern care să guverneze, nu să jefuiască. Iar timpul e pe sfârșite.