Cercetările arheologice continuate în acest an la Turnul roman de la Valea Negrilești, cunoscut și sub numele de Picioru Vreniciori, au scos la iveală noi informații despre prezența militară romană în nordul Daciei. Arheologii au descoperit obiecte de echipament militar, monede, ceramică, proiectile de piatră și un posibil sigiliu de marfă cu inscripție.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a continuat în luna august cercetările începute în 2025 la acest obiectiv arheologic din comuna Negrilești. Turnul face parte din sistemul de fortificații al graniței romane nordice și oferă indicii importante despre modul în care era organizată și utilizată frontiera Imperiului Roman.
Turn circular, cu ziduri păstrate în condiții remarcabile
Potrivit cercetătorilor, turnul are o formă circulară, întâlnită frecvent pe limesul nordic dacic, și un diametru de aproximativ 5,30 metri.
Săpăturile din acest an au vizat dezvelirea ruinelor, investigarea interiorului și cercetarea unor complexe aflate în apropiere. Arheologii au identificat noi informații despre tehnica de construcție și modul de acces în turn, existând și indicii privind posibila amenajare a unei pivnițe în interior.
Una dintre cele mai importante constatări este starea de conservare a zidăriei. Pe anumite porțiuni, aceasta s-a păstrat excelent, înălțimea zidurilor conservate ajungând până la 1,20 metri.
Echipament militar, monede și un posibil sigiliu inscripționat
Inventarul arheologic recuperat este bogat și divers. Printre obiectele descoperite se numără ținte de sandale militare romane (caligae), catarame, cuțite, verigi, fibule și monede.
O piesă aparte este un posibil sigiliu de marfă cu inscripție. Obiectul necesită restaurare și investigații suplimentare pentru a putea fi identificat cu mai multă precizie.
Au fost descoperite și proiectile de piatră, care indică utilizarea unor mașini de război, precum și fragmente de cute folosite pentru ascuțit. Cantitatea importantă de ceramică, în special vase destinate servirii mesei și consumului de băuturi, sugerează că turnul a fost locuit intens.
Resturile de oase provin în principal de la animale domestice consumate pentru hrană. Cercetătorii nu exclud însă nici prezența unor fragmente provenite de la animale vânate.
Turnul a funcționat în secolele II–III după Hristos
Pe baza obiectelor descoperite până acum, specialiștii încadrează cronologic funcționarea turnului începând din a doua jumătate a secolului al II-lea după Hristos și cel puțin până în prima jumătate a secolului al III-lea.
Până în prezent, nu au fost identificate urme care să indice existența unei faze mai vechi de construcție din lemn.
Cercetările continuă, iar fiecare campanie arheologică aduce noi informații despre prezența romană în această parte a Daciei și despre organizarea sistemului defensiv de frontieră.
Negrilești, un punct important al patrimoniului roman
Descoperirea și cercetarea turnului de la Valea Negrilești sporesc importanța comunei pentru patrimoniul roman din județul Bistrița-Năsăud.
Pe teritoriul comunei se mai află alte cinci turnuri romane, incluse în anul 2024 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Noile rezultate pot contribui la dezvoltarea unor proiecte viitoare de conservare, amenajare și valorificare culturală și turistică a vestigiilor.
Cercetările arheologice au fost realizate cu finanțare de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și cu sprijinul Primăriei Negrilești, muzeul mulțumindu-i primarului Daniel Bugnar pentru implicarea în desfășurarea lucrărilor.
Echipa de cercetare a fost formată din Radu Zăgreanu, de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Matyas Joszef, de la Centrul Muzeal de Istorie Gherla, și masteranzii Paul Moldovan și Ronald Pataki, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Cercetările continuă, iar descoperirile de la Negrilești contribuie la reconstruirea istoriei unei frontiere romane vechi de aproape două milenii.
