Când statul devine un SRL al hoției instituționalizate
Are dreptate sută la sută Traian Băsescu când spune că toate contractele publice sunt comisionate politic. Știe ce spune: nu o afirmă ca simplu analist, ci ca profesionist al sistemului. A făcut parte din el, doar că pe vremea lui corupția era o mică afacere de cartier. Astăzi, sub Grindeanu & Co., ea a devenit o corporație multinațională cu acționariat politic integral și cu filiale numite DNA, DIICOT, Parchet, Poliție, Justiție, ANAF, DGA și Curtea de Conturi.
Teoretic, aceste instituții apără banul public. Practic, îl fură organizat, în complicitate cu clasa politică.
Sunt plătite regește nu pentru competență, ci pentru complicitate. Au pensii speciale nu pentru merite, ci pentru tăcere. Statul român nu le mai plătește să facă dreptate, ci să o blocheze.
Totul începe din „biblia” furtului legalizat: caietul de sarcini.
Urmează licitațiile dedicate, firmele de casă, contractele cu clauze vagi și infinite posibilități de „ajustare prin acte adiționale”. Vin apoi recepțiile semnate de comisii politizate, care atestă lucrări făcute doar pe hârtie — la prețuri de palat regal.
Și, desigur, esenta furtului, banii negri. Scoși elegant din firmele contractante prin facturi fictive, consultanță fantomă și achiziții imaginare. ANAF și Curtea de Conturi? Nu văd, nu aud, nu știu. Câteodată din prostie, dar mai des din ordin politic. Non-combatul lor e o formă de supunere instituționalizată.
Parchetele? Cumpărate. Poliția economică? Paralizată. Justiția? Subjugată.
Ceea ce ar fi trebuit să fie mecanismul de protecție al banului public a devenit sistemul perfect de garantare a impunității politice. Instituțiile sunt acum plătite cu rente de tăcere: salarii și pensii speciale în schimbul fidelității absolute față de partid.
Un privilegiu, asigurat tot prin furt din banii publici, contra tăcere.
Exact asta apără azi PSD, PNL și UDMR: mecanismul menținerii impunității politice. Prin el, justiția, poliția și controlul fiscal au devenit gardienii hoției, nu adversarii ei. Firmele care primesc contracte publice sunt ocolite sistematic de la verificări. Iar clasa politică, pe lângă protecția furtului, le-a oferit și instrumentul suprem de sustragere de la plata taxelor: insolvența programată.
Dovada? Circul public al ministrului finanțelor Nazare și al șefului ANAF, Nica – aceiași oameni care mimează lupta cu evaziunea, dar n-au deschis niciun control real la firmele cu contracte publice.
Apogeul hoției a fost atins sub Guvernul Ciolacu, care a reușit ceea ce nici Năstase, nici Ponta, nici Dragnea n-au izbutit: a cumpărat Justiția cu bani publici.
Prin transferul „genial” a 65 de miliarde de lei în fondul de rezervă al Guvernului, Ciolacu și Grindeanu au inventat cel mai eficient mecanism de deturnare bugetară din istoria României.
O parte din bani s-a dus în contracte publice comisionate politic, cealaltă – către sistemul judiciar, care și-a triplat veniturile prin procese și hotărâri convenabile.
A fost momentul zero al corupției instituționalizate: Guvernul cumpărând Justiția cu banii publici.
Rezultatul se vede: Curtea Constituțională, Înalta Curte și întregul aparat judiciar apără astăzi nu dreptatea, ci hoții politici.
Prescripții, achitări, eliberări – toate fac parte din noul pact al puterii: protecția totală a clasei politice.
Grindeanu și Ciolacu au reușit ceea ce generațiile anterioare de corupți doar au visat: un guvern care controlează Justiția, Ministerul de Interne, Curtea de Conturi și ANAF.
Un stat în care mecanismul de atribuire și comisionare a fondurilor publice este complet subordonat puterii politice.
Asta e puterea absolută: dictatura hoției legalizate.
Iar în fața acestui colos stă singuratic Bolojan — unul dintre puținii politicieni care nu joacă în hora furtului generalizat.
Secondat de câțiva miniștri USR, el devine dușmanul natural al sistemului.
De aici și atacurile orchestrate, „scurgerile” de informații și insinuările DIICOT-DNA – menite să-i compromită pe Bolojan și Moșteanu. În acest context declarația lui Ciolacu („fără USR în guvern”) nu e o strategie politică, ci o mărturisire a ceea ce se dorește: PSD, PNL și UDMR formează coaliția furtului public, iar Bolojan și USR sunt obstacolul. Scopul coaliției? Eliminarea oricărui pericol pentru Republica Furtului Banului Public.
România de azi nu mai este un stat de drept.
Este o dictatură a comisionului, o republică a complicității, unde Justiția e părtașă, iar legea – instrument de șantaj politic.
Nimic nu se face fără „comisionul de partid”.
Nicio instituție nu mai reacționează fără ordin politic.
Iar poporul, spectator inert, plătește nota finală a unei hoții devenite religie de stat.
România, dacă nu vrea să eșueze în Republica Furtului Banului Public, trebuie să se trezească
Nu mai avem nevoie de eroi.
Avem nevoie de oameni cinstiți, care să spună adevărul până la capăt. De curaj civic, nu de discursuri patriotarde. De oameni care să nu mai tacă de frică, să nu mai semneze ordine nedrepte, să nu mai închidă ochii la hoție.
Astăzi, un stat nu mai cade din cauza dușmanilor, ci din cauza celor care tac. Pentru că tăcerea e cel mai mare act de complicitate.
Trebuie spus clar:
Nu există corupție fără protecție.
Nu există hoție fără semnătură.
Nu există minciună fără tăcerea noastră.
Toate acestea sunt cauze. Iar eliminarea doar a efectelor, nu rezolva problema dacă nu sunt eliminate cauzele.
Fiecare leu furat din bugetul public e un drum neasfaltat, un spital neechipat, o școală înghețată, o pensie umilită, o generație pierdută.
Dacă nu ne trezim acum, vom trăi într-o țară unde statul e doar o firmă de corupție numită România S.A.,
cu politicienii ca acționari majoritari și poporul ca sclav plătitor.
Cât timp mai există un Bolojan, un Nicușor Dan, câțiva miniștri USR și câteva voci libere în presă, încă se mai poate.
Încă putem rupe lanțul complicității.
Încă putem spune nu tăcerii și da dreptății.
Încă putem avea o Românie care nu fură, ci construiește.
Dar doar dacă o cerem cu voce tare, împreună.
Pentru că adevărata revoluție nu se face cu slogane ipocrite și fals patriotarde, gen „suveranism” sau „interes național”, rostite de cei care fură în numele patriei, ci începe cu un singur cuvânt spus răspicat, fără frică și fără echivoc: AJUNGE cu hoția din banii publici!
O practicați de 35 de ani, domnule Grindeanu, PSD, UDMR și PNL.
A devenit nu doar metoda voastră de guvernare, ci emblema voastră națională, blazonul rușinii și motto-ul vostru politic etern: „Furăm, deci existăm!”
