luni, martie 1, 2021
Acasă Administrație BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA...

Articole noi

Cărările Dezuitării

Dacă nu ați remarcat, 14 februarie s-a consumat, la Piatra Neamț, în pace și liniște deplină, în amplu acord și aliniere cu...

Granturi, IMM-uri, fraudă și DNA în Regiunea de Nord-Vest. Bistrița-Năsăud se află pe listă

Sute de firme care s-au înscris în Programul de granturi nerambursabile denumit ”Măsura 3 pentru IMM-uri” sunt suspectate că ar fi fraudat...

Ioan Nelu Botiș, decis în ceea ce privește viața politică! Vezi ce a declarat fostul Ministru al Muncii

Figură marcantă a politicii locale în  anii `2000, ecologistul devenit social-democrat care și-a încheiat cariera de politician ca și democrat-liberal a dispărut...

Emil Radu Moldovan – exemplu de bune practici în ce privește investițiile din sănătate!

Incompetența și lipsa de asumare a ministrului sănătății  a continuat să fie subliniată luni, 15 februarie 2021,  în plenul Camerei Deputaților, acolo...

BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA ÎL CONTRACARAȚI ȘI MURIM, DRACU’, CU ZILE !!

BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA ÎL CONTRACARAȚI ȘI MURIM, DRACU’, CU ZILE !!

Cu un singur neuron și acela atrofiat (fără Cerebrolysin sau Cebrium nu poți, neică !)

În ultima vreme, verbul a mermeli şi substantivul mermeleală au început să circule destul de mult în spaţiul public, mai ales în stilul colocvial al presei şi al comentariilor din Internet. Cele două cuvinte nu se găsesc în dicţionarele noastre curente, nici în glosarele argotice, astfel că sensul lor este dedus – de vorbitorii care nu le cunoşteau deja – doar din context şi cu oarecare aproximaţie.

În materialul nostru, verbul are o semantică negativă, bine contextualizată, respectiv: o acţiune superficială, ineficientă, haotică, ameţită.

Negativitatea se regăseşte şi mai clar în substantivul nume de acţiune, mermeleală, cum ar fi guvernarea actuală.

Deci, români, „să ne trezim odată din mermeleala asta bolnăvicioasă !!“

Generic, să scriem că, dacă până și Veorica a ajuns să-i taxeze gafele (la care dansa este campioana absolută a premierilor români din decembrie 1989, până acum), atunci situaţia e groasă!

Singurul fenomen din lume care transformă omul în animal este foamea. Îmi este teamă de reacția violentă, previzibila de altfel, a comunităților sărace, fie ele de rromi sau români (nu le subestimați numericul și nici spiritul „organizatoric”, gen turmă, adică ad-hoc, „model” foarte eficient la ieșirile neautorizate în stradă); în această perioadă, predicția are toate condițiile întrunite de a deveni realitate, potențată fiind și de diletantismul lui Citu& Orban & Co.

        Așa era, cumva, și pe vremea lui Ceașcă.

Eu m-am născut, am trăit și învățat, inclusiv prin parcurgerea etapei formării academice și de stagiatură în muncă, până la 29 ani, în struțo-cămila de epocă a trecerii de la socialism la comunism, respectiv în plină făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate.

Așadar, nu mă puteți acuza că nu cunosc direct acele vremuri:

        – am stat la cozi interminabile, dezarmante, la alimente, rechizite etc.,

        – m-am spălat cu apă caldă la ibric,

        – după ora 22:00 am învățat la lampa cu gaz a bunicii de la Ciorani,

        – am adunat normat sticle, borcane și maculatură și le-am dus la școală,

        – am scris cu stilou „Pionier” și m-am încăltatat cu teniși chinezești,

        – am făcut muncă voluntară în curtea școlii și, toamna, pe câmpiile patriei, adunând recolta,

        – m-a urmărit Securitatea Județului Prahova cu toate ca tatal meu era din aceasta „sfera”.

        – am înghițit zilnic, dimineață, prânz și seară, demențiala propagandă comunistă și insuportabilul cult al personalității al lui Ceaușescu, pe care lingăii de partid și de stat, securiștii politruci și alte elemente scelerate îl promovau cu osârdie.

        La lovitură de stat din decembrie 1989, aveam, deja, patru ani de „vechime neîntreruptă în muncă”, astfel că nu vorbesc ce știu, ci știu ce vorbesc !!

        Comuniștii lui Ceaușescu erau deștepți într-o anumită privința: politizau funcțiile de conducere, dar de adevărații specialiști din toate domeniile nu lipseau! Mi-l amintesc pe un inginer de la IUC Ploiești (fosta și actuală UZUC), un geniu al sudurii speciale în argon pentru aluminiu și aliaje, inox, oțel carbon, etc. Omul asta, nu contează motivul (deși sunt convins că era unul grav, serios), bea alcool zilnic, inclusiv la serviciu. Nu-i zicea nimic „Partidul”, atâta timp cât din mâinile echipei lui de sudori ieșeau perfect, din punct de vedere al CTC,:

        – echipamentele pentru execuția de utilaje destinate instalației pilot de Apă Grea de la Drobeta Turnu Severin;

        – echipamente auxiliare pentru reactorul de cercetãri nucleare de la IRNE Pitești (în prezent RENEL – I.C.N. Pitești),

        – echipamente nucleare pentru C.N.E. Cernavodã,

        – schimatoarele de căldură gigant pentru instalații de amoniac (sub licientã KELLOG), utilaje de înaltã și joasã presiune pentru instalații de etilenã și polietilenã, majoritatea pentru Rusia și pentru lumea arabă, la toate Ceaușescu ținând enorm să fie de înalta calitate și livrate la termen!!

        În acest context, îmi permit să emit o opinie – actuala propagandă capitalistă, care promovează democrația (sanchi!) este mai deșănțată decât cea de pe vremea răposatului cismar (ăla era inteligent, barem, o viziune pragmatică de țăran adevărat și de ucenic de cizmar, meserie în care a ajuns conjunctural) și să răspund la întrebarea: CUM A DEVENIT Citu UN BIET REGIZORAS AL TEATRULUI DE ACTORI NAIVI AMATORI DIN FUTUTA, comuna Bustuchin, Gorj)  și, în același plan, un fel de BUFON SECUND AL GUVERNĂRILOR POSDECEMBRISTE (PRINCIPALUL LOC FIIND OCUPAT DE VEORICA).

        Acțiunile „Governului” actual – acompaniate de propaganda infantilă a unei părți a mass-media – sunt mici piese într-un act ale dramaturgiei politico-economice și sociale de duzină ale domnului Orban&Citu. N-ați văzut cum a zis-o? «Și când tăiați la bugetari să tăiați și la șefi, și la mine, că și noi avem salarii. Chiar mari. Să tăiați la șefi». Ca să vadă lumea: «Ia uite domnul Orban cum taie. Taie. Le taie ăstora. El e haiduc, e prietenul poporului, merge cu poporul, dom’le. Taie la boieri.>> Aici intră în rol și personajul Domnitorului Iohannis-Vodă: << Ie-te, bre, și Vodă le mai taie din bani la boieri». Asta e ideea. 25% nu înseamnă în niciun caz o sumă semnificativă, mai degrabă își donau banii ăștia decât să fie nevoie să îi taie prin lege. Să-i doneze, pur și simplu, de bună voie, toți parlamentarii, membrii guvernului, să aibă ei o gândire, așa de corectă și să își doneze din salariu 25%, din solidaritate.

        Trecând la tema concretă,  enumerăm aleatoriu, fără ordonarea pe baza vreunui criteriu (dar din memorie, nu și din imaginație!) bric-à-brac-ul de mermeleli:

        – dacă există Rai și Iad, ambele sunt pe pământ, nu în altă parte. În România. Iadul sunt multe dintre spitalele românești. Iar raiul – locurile de muncă la stat. Altfel nu se explică motivul pentru care numărul acestora a crescut cu 5300 de la preluarea guvernării de către PNL, conform datelor Ministerului Finanțelor.

        Cu alte cuvinte, PNL a reușit ce nu a putut PSD în aproape trei ani. Adică să stabilească o medie lunară de peste 1760 de noi angajați la stat / luna, în vreme ce PSD se vede nevoit să ocupe un rușinos loc 2 la acest capitol, cu o medie de numai 1336 de angajați lunar;

        – platforma de aplicații on line pentru Programul IMM INVEST există, dar lipsește cu desăvârșire; la început nu funcționa, acum da erori sau îți prinzi urechile. A fost repornit, zic unii. Nu știm, n-am verificat! Oricum este greu de acceptat că o decizie politică de acest gen să fie anunțată azi și să fie operațională după o lună!;

        – Câțu a mințit cu privire la suma împrumutată de România. BNR îl dă de gol: Ministerul Finanţelor a împrumutat milioane de lei la o dobândă URIAȘĂ, pentru acoperirea deficitului;

        – intrarea bugetarilor în șomaj tehnic a fost o chestiune în care declarațiile contradictorii au fost la ordinea zilei. În 8 aprilie, premierul Ludovic Orban declara la un post de televiziune că se are în vedere un mecanism prin care să fie introduși în șomaj tehnic și angajații de la buget, care vor fi împărțiți în două: ”Jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% – restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respective”. Același lucru l-a spus și ministrul muncii de la aceea vreme, Violeta Alexandru, care susținea că are în pregătire un act normativ în sensul acesta: șomaj tehnic ”prin rotație”. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 13 aprilie, ministrul finanțelor Florin Câțu spunea că nici vorbă, totul fiind discuții în spațiul public. ”Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. În ceea ce mă privește nu am discutat așa ceva, nu există un astfel de proiect”. Așadar, nu știe stânga ce zice dreapta (și nici ce face!);

        – banii pentru plata somajului tehnic nu au fost:

        – „Vacanța Mare” era un plan de relaxare anunțat de directorul Institutului ”Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, care prevedea separarea de familie a persoanelor de peste 65 de ani și introducerea acestora în carantină, precum și izolarea totală în categoria de vârstă 40 – 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. Altă idee ”năstrușnică” al lui Streinu-Cercel era înființarea unui „guvern anti-pandemic” sau a unui „minister Pandemic”.

        Planul a fost dezavuat rapid de autorități, iar președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire dură în care l-a catalogat drept ”aberant”, ”inadmisibil” și ”totalitar”, dând asigurări că astfel de măsuri nu vor fi niciodată puse în aplicare;

        – Acordul (Protocolul sa-i zicem, care, bine ca n-a mai fost si „secret”!) MAI-BOR, negociat de ministrul I. M. Vela și Patriarhul Daniel, cu doar trei zile înaintea Paștelui și la o zi după prelungirea stării de urgență, dădea peste cap o serie de restricții din Ordonanțele Militare și apelurile anterioare privind petrecerea sărbătorii în izolare și evitarea aglomerațiilor. Astfel, Lumina urma să fie împărțită de Poliție și voluntari, iar Paștile să fie distribuite în curtea bisericilor. Deși ministrul Vela a declarat că Președintele României era la curent cu acordul, este puțin probabil să fi fost așa. In context, pe retelele de socializare au aparut caricaturi, bancuri si glume suculente (cu împartașania la Poliție, spovedania la SRI, „veniți de luati Lumina!” cu mascații etc);

        – Ordinul prin care românii care veneau din zone roșii nu mai erau introduși în carantină instituționalizată, ci în carantină la domiciliu. Mai mult, la domiciliu puteau sta chiar și persoanele confirmate cu COVID 19, dar asimptomatice. Contextul Ordinului a fost unul nefericit, 15 martie, perioadă în care numărul românilor intrați în țară creștea de la zi la zi, iar avertismentele unanime ale autorităților vorbeau despre posibilitatea creșterii numărului de cazuri din această cauză. În final, Ordinul a fost retras și modificat; o mermeleala!;

        – Poate de rușine (aș, ți-ai găsit !), puterea politică de dreapta, nici măcar nu a amintit, în contextul procesului de identificare a spațiilor de carantinare, că ideale ar fi fost foarte multe dintre locațiile spitalelor desființate în mod clar păgubitor de o altă „inteligentă” guvernare de dreapta, regimul de tristă amintire Băsescu – Boc. Dar, chiar desființate prejudiciabil pentru cetățeni, cu suma de 42.000 de mii de lei noi – RON (420 miliarde lei vechi – ROL) alocată de Orban prin art. 4 al H. G. nr. 201/2020 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, modificată și completată prin HG nr. 269/02.04.2020, cele 57 de spitale puteau fi reabilitate.

        De remarcat ca, dintre acestea, noua guvernare a transformat 21 şi funcţionează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bărânilor. Alte 10 unităţi sanitare au fost redeschise ca spitale, iar şapte au fost reorganizate şi funcţionează cu statut de centre multifuncţionale. Restul de 29 au rămas nefolosite.

        Deci, dacămăcar acestea 29 ar fi fost avute în vedere pentru cazarea românilor din diaspora și a altor cetățeni pentru care autoritățile sanitare indică carantinarea obligatorie, mai ales că sunt relativ unitar răspândite pe județe, problema se simplifica foarte mult și nici nu mai aruncăm banii pe fereastră (de fapt, au intrat în buzunarele șmecherilor cu hoteluri și pensiuni).

        Numai o simplă operație aritmetică (42.000 de mii de lei : 29 de spitale), ne aratăcă fiecare spital/centru ar fi beneficiat de o medie de 1.448,275 mii lei – RON (1.482.758.620 lei ROL). Suma arhisuficientă! Dacă fiecărei astfel de entități i s-ar fi calculat necesarul de fonduri pentru a fi reabilită prin aducerea la un minim de condiții potrivite destinației, eu cred că dacă valorile adunate s-ar fi repetat, am fi obținut o medie ponerată mai mică !!

        Acum, să punem problema și mai serios/grav, printr-o întrebare la care ar trebui sa raspunda Ministerul Public si SRI: nu cumva este asta o faptă, de domeniul evidenței, din sfera ilicitului penal, care are „parfum” [vorba de duh a colonelului SRI (r) Nita Grigoras, unul dintre meseriașii contraspionajului) de amenințare la adresa securității naționale? Adică, în 2010-2011, ești, ca guvernant cu putere de decizie, atât de tâmpit încât să desființezi, de-a valma, spitale și, apoi, nici măcar să nu le conservi??!! Adică să le desființezi ca să redirijezi banii cuveniti acestora către:

        – investițiile inutile ale lui Udrea Nuți-Spaima Puții, Cocoș, Oltean – Broscoiul, Pinalti și alți cretini care au construit telegondole care nu funcționează; terenuri de fotbal în pantă; patinoare în comuna lui Boc, ștranduri în sate fără apă potabilă și canalizare ori parcuri de agrement la țară în mlaștini și păduri;

        – despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro, către falși moștenitori, acordate fraudulos prin ANRP-ul Crinuței Dumitrean, protejata Broscoiului;

        – achiziționarea de creme și alte unguente și vită Kobe pentru alogenul M. R. Ungureanu etc etc.

        Cât de dobitoc politic și trădător de neam și țară poți fi să nu gândești că, într-o stare de urgență, de mobilizare ori de război, toate acestea îți sunt imperios necesare că oxigenul? Și, acum, când tocmai a dat pandemia COVID peste tine, să închiriezi cu bani grei, publici, hoteluri, moteluri și pensiuni particulare !! Iata spitalele mermelite de funestul Guvern Boc (2):

                              Judeţul Alba                                

  1. Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş                                        

  2. Spitalul de Boli Cronice Zlatna                                      

  3. Centrul de Sănătate Baia de Arieş                                    

                              Judeţul Arad                                

  4. Spitalul Comunal Gurahonţ                                            

  5. Centrul de Sănătate Chişineu-Criş                                    

  6. Spitalul Orăşenesc Sântana              

        *La Arad, cu Spitalul Municipal, este o epopee în care cinismul și prostia au făcut dovada că, în această materie, materia cenușie (sic!) are opțiuni nebănuite de a te face de rahat în față oamenilor. Citiți: https://romanialibera.ro/societate/sanatate/societatea-civila-cere-reinfiintarea-spitalului-municipal-arad-411613                            

                            Judeţul Argeş                                 

  7. Spitalul „Dr. Teja Papahagi” Domneşti                                

  8. Spitalul „Dr. Ion Crăciun” Călineşti                                 

  9. Spitalul de Boli Cronice Mozăceni                                    

 10. Spitalul de Boli Cronice Rucăr                                       

                             Judeţul Bacău                                

 11. Spitalul Orăşenesc „Ioan Lascăr” Comăneşti                           

                             Judeţul Bihor                                

 12. Spitalul Orăşenesc Ştei                                               

 13. Centrul de Sănătate Bratca                                           

                         Judeţul Bistriţa-Năsăud                          

 14. Centrul de Sănătate Teaca                                            

                             Judeţul Botoşani                             

 15. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda                              

 16. Spitalul Orăşenesc Darabani                                          

 17. Spitalul Comunal Truşeşti                                             

                            Judeţul Braşov                                

 18. Spitalul Municipal Săcele             (reînființat)                             

 19. Spitalul de Boli Cronice Victoria                                    

 20. Spitalul Municipal Codlea                                            

                            Judeţul Buzău                                

 21. Spitalul Comunal Vintilă Vodă                                         

 22. Centrul de Sănătate Pârscov                                          

 23. Spitalul de Boli Cronice Pătârlagele                                 

                        Municipiul Bucureşti                              

 24. Spitalul Clinic „Caritas Acad. N. Cajal”                             

                        Judeţul Caraş-Severin                             

 25. Spitalul de Boli Cronice Bocşa                                       

 26. Spitalul Comunal Bozovici                                            

 27. Spitalul Orăşenesc Anina                                             

                          Judeţul Călăraşi                                

 28. Spitalul Orăşenesc Budeşti                                            

                           Judeţul Cluj                                   

 29. Centrul de Sănătate Mociu                                            

                         Judeţul Constanţa                                

 30. Centrul de Sănătate Băneasa                                          

                          Judeţul Dâmboviţa                               

 31. Spitalul Orăşenesc Titu                                              

                           Judeţul Galaţi                                 

  32. Spitalul de Boli Cronice Iveşti                                      

                           Judeţul Giurgiu                                

 33.  Centrul de Sănătate Ghimpaţi                                          

                            Judeţul Gorj                                  

 34. Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu                                      

                          Judeţul Hunedoara                               

 35. Spitalul de Boli Cronice Petrila                                     

 36. Centrul de Sănătate Călan                                            

                          Judeţul Ialomiţa                                

 37. Spitalul Orăşenesc Ţăndărei                                           

                           Judeţul Iaşi                                   

 38. Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos                                      

                              Judeţul Ilfov                               

 39. Spitalul Orăşenesc „Dr. M. Burghele” Buftea    (reînființat)   https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/decizie-paguboasa-multe-spitale-stau-nefolosite-sau-au-fost-redeschise-40157                  

 40. Spitalul Comunal Periş                                               

                          Judeţul Maramureş                                

 41. Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie           (reînființat de locuitori)  

 42. Centrul de Sănătate Şomcuta Mare                                     

                          Judeţul Mehedinţi                               

 43. Spitalul Orăşenesc Strehaia                                          

 44. Spitalul Orăşenesc Vânju Mare                                        

                             Judeţul Mureş                                 

 45. Spitalul Orăşenesc Sărmaşu                                           

                            Judeţul Neamţ                                 

 46. Spitalul Orăşenesc Bicaz    (reînființat în 2014)

        * Comunicat M.Ap.N. nr. 134 din dată de 16.05.2013:

        M.Ap.N. sprijină CJ Neamț pentru reînființarea spitalului

        Un număr de 40 de paturi vor fi transferate Consiliului Județean Neamț.

        Declarația a fost făcută de ministrul Mircea Dusă la Piatră Neamț, joi, 16 mai, la finalul ceremoniei prilejuite de plecarea în misiune în Afganistan a militarilor Batalionului 634 Infanterie ‘Jderii’.

        Ministerul Apărării Naționale va sprijini eforturile depuse de autoritățile din județul Neamț pentru reînființarea Spitalului Orășenesc Bicaz, alocand către Consiliul Județean un număr de 40 de paturi, din structura Sanatoriului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală ‘Dr. Dimitrie Cantemir’ Bălțătești.

        Chiar dacă reducerea numărului de paturi contractate cu Casă Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești va duce spre limita inferioară atât posibilitățile de asigurare de servicii medicale de specialitate pentru militari, cât și asigurarea autofinanțării sanatoriului de la Bălțătești, sprijinim cu toată deschiderea eforturile pe care le fac autoritățile județului Neamț în beneficiul cetățenilor. Redeschiderea Spitalului Orășenesc Bicaz este foarte importantă atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru cei din comunele apropiate, care vor avea astfel acces mai ușor la servicii medicale, a declarat ministrul Dușa.

           Și s-a ținut de cuvânt!                                         

47. Spitalul Orăşenesc Roznov                                            

                               Judeţul Olt                                

 48. Centrul de Sănătate Drăgăneşti-Olt                                   

                            Judeţul Prahova                               

 49. Centrul de Sănătate Bălţeşti                                         

 50. Preventoriul TBC Poiana Ţapului                                      

 51. Centrul de Sănătate Plopeni                                          

 52. Centrul de Sănătate Urlaţi          (reînființat)                                  

                           Judeţul Sălaj                                

 53. Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei                              

                             Judeţul Sibiu                                 

 54. Spitalul Orăşenesc Cisnădie                                          

                            Judeţul Suceava                               

 55. Spitalul de Boli Cronice Solca                                       

                            Judeţul Teleorman                             

 56. Centrul de Sănătate „Regele Carol I” Deparaţi                        

 57. Centrul de Sănătate Cervenia                                         

 58. Centrul de Sănătate Furculeşti                                        

                             Judeţul Timiş                                

 59. Centrul de Sănătate Buziaş                                           

 60. Centrul de Sănătate Ciacova                                          

                             Judeţul Tulcea                               

 61. Spitalul Orăşenesc Babadag                                           

 62. Centrul de Sănătate Sulina                                           

                            Judeţul Vaslui                                

 63. Spitalul Orăşenesc Negreşti                                          

 64. Spitalul de Boli Cronice „Dr. I. T. Nicolaescu” Tutova               

                             Judeţul Vâlcea                                

 65. Spitalul Orăşenesc Bălceşti  

        * Miercuri, 21 august 2019, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a semnat, alături de primarul Constantin Aleca, un Acord de Parteneriat în vederea implementării investiției „Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Spitalului orăşenesc Bălceşti, judeţul Vâlcea”. În cadrul parteneriatului, Consiliul Județean Vâlcea va aloca și suma de 276.224 mii lei, necesară realizării studiilor preliminare predării amplasamentului. https://www.eurovalcea.ro/2019/08/22/consiliul-judetean-valcea-si-primaria-balcesti-au-semnat-un-acord-pentru-reinfiintarea-spitalului-din-balcesti/                                       

                             Judeţul Vrancea                              

 66. Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti                                         

 67. Spitalul Orăşenesc Odobeşti                                           

        Cu un singur neuron și acela atrofiat (fără Cerebrolysin sau Cebrium nu poți, neică !), guvernanții maneliști s-au repezit la a utiliza căminele studențești și căminele școlare pentru cazuri de carantină, în loc să transforme urgent proprietățile confiscate pentru cazuri de corupție în centre de carantină. Păi nu #corupția omoară? Ba da! Uite!

        – Niciuna dintre componentele puterii / autorității executive, Guvern – Președinte, nu a scos un cuvânt despre ce se întâmplă, în plină pandemie tipic românească, cu oamenii străzii (care nu au domiciliu, pix, hârtie, formulare pentru declarații pe propria răspundere, unii nici acte de identitate etc. etc.); n-am auzit nici-un demnitar care să explice cum sunt protejați de coronavirus și, mai ales, cum ne protejează DSP-urile pe noi, ceilalți, având în vedere că acești homeless sunt primii vizați, având o igienă puțin spus precară și un nivel de educație și cultură medicală care bate spre zero;

        – ”Grupul de Comunicare Strategică”, o formație de specialiști fără nume și prenume. Facuta „pe picior”. este cel puțin ciudată lipsa unui reprezentant al ministerului Justiției în acest grup, în condițiile în care sunt în penitenciare 20.000 de deținuți și alți 10 mii de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). La fel, lipsesc din această structură reprezentanții ministerului Economiei și al Muncii, în condițiile în care în țară sunt 500 azile de bătrâni.

        Executivul nu face publice nici numele specialiștilor și experților dintr-o alta comitie a la Caragiale: Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României funcționează ca organism de suport tehnic al CNSSU.

        Pentru a-l întrece în comitete si comiții pe Tache Farfuridi al lui Nenea Iancu de la Haimanale, tandrul cuplu Orban – Iohannis a înființat și un al treilea Grup de lucru interinstituțional pentru analiză impactului economic, financiar și bugetar pe 11 martie 2010, printr-un Memorandum. El este coordonat de Administrația prezidențială și de Cancelaria primului ministru. Parol, curată mermeleală!

        – Interzicerea exportului de cereale și produse derivate a fost prevăzut în Ordonanța Militară 7, dar s-a revenit asupra deciziei în următoarea Oordonanță Militară, cea cu numărul 8. Măsura a fost criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar și de Comisia Europeană. De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care își exprima îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieței comune, cât și ale Politicii Agricole Comune.

        – Testarea bucureștenilor și demisia ministrului Sănătății Victor Costache. Fix la o lună de la apariția primului caz de coronavirus, dar deja în plin focar la Suceava, ministrul a propus testarea întregii populații din București, proiect-pilot care îi aparținea de fapt aceluiași Streinu Cercel, care, ulterior, împreună cu primarul TV Gabriela Firea, l-a și susținut până a fost respins clar de guvern. ”Am avizat un parteneriat și un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste”, declara atunci Victor Costache. Iar mermeleală !

        Ulterior, ministrul a sugerat că a fost împins spre demisie, iar diverse informații spuneau că neînțelegerile din interiorul cabinetului erau mai vechi. În locul său, în plină pandemie, a fost numit ministrul secretarul de stat Nelu Tătaru. Iar mermeleală!

        – Nepublicarea cazurilor confirmate de coronavirus pe județe a fost o decizie controversată luată de Grupul de comunicare strategică la mijlocul lunii martie. Începând din 19 martie 2020, Institutul Național de Sănătate publică a eliminat din centralizarea zilnică harta cazurilor cazurilor confirmate de coronavirus în fiecare județ, precum și tabelul cu numărul total de îmbolnăviri pe județe. Au fost păstrate doar informațiile legate de totalul îmbolnăvirilor, persoanele aflate în carantină și a celor în izolare.

        Situație tipică Coreei de Nord, aceasta a a provocat protestul media și al mai multor organizații civice, care au transmis guvernului un manifest prin care au cerut transparență.

        Zece zile mai târziu, Grupul de comunicare strategică relua publicarea transparentă a tuturor datelor.     

        Oricum, balbele, nesincronizarile, reglementările inițiale, ulterior revocate/modificate, sunt mult mai multe. Din acestea, este evident că nu putem avea pretenții de comunicare riguroasă și coerentă cu poporul.

        Acum, să vedem cu ce ne mai blagosloveste tandemul pentru perioada de după 15.02.2021!

COMENTARII

Latest Posts

Cărările Dezuitării

Dacă nu ați remarcat, 14 februarie s-a consumat, la Piatra Neamț, în pace și liniște deplină, în amplu acord și aliniere cu...

Granturi, IMM-uri, fraudă și DNA în Regiunea de Nord-Vest. Bistrița-Năsăud se află pe listă

Sute de firme care s-au înscris în Programul de granturi nerambursabile denumit ”Măsura 3 pentru IMM-uri” sunt suspectate că ar fi fraudat...

Ioan Nelu Botiș, decis în ceea ce privește viața politică! Vezi ce a declarat fostul Ministru al Muncii

Figură marcantă a politicii locale în  anii `2000, ecologistul devenit social-democrat care și-a încheiat cariera de politician ca și democrat-liberal a dispărut...

Emil Radu Moldovan – exemplu de bune practici în ce privește investițiile din sănătate!

Incompetența și lipsa de asumare a ministrului sănătății  a continuat să fie subliniată luni, 15 februarie 2021,  în plenul Camerei Deputaților, acolo...

Nu rata

Batjocura continuă: 32 dintre membrii CJSU au votat pentru închiderea restaurantelor și cafenelelor din Bistrița

Autoritățile județului au decis cu majoritate de voturi ca orașul imnului național să intre în scenariul roșu după ce rata de infectare...

Zeci de bistrițeni scoși din cursa pentru Poliția Animalelor

De câteva zile a început bătălia pentru posturile de ofițer și cele 3 de agenți de poliție la Biroul pentru Protecția Animalelor...

ANGAJAȚII CNAIR LA DATORIE PE TIMP DE NOAPTE

Vremea capricioasă din ultimele zile i-a mobilizat pe angajații Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care au scos utilajele de dezăpezire...

Mai bine de jumătate dintre angajații domeniilor cheie din Bistrița-Năsăud vor să se vaccineze

Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud a trimis o adresă mai multor instituții bistrițene prin care le solicită numărul angajaților care doresc să se înscrie...

Vacanța la schi, între risc și nerăbdare la bistrițeni!

Pentru amatorii sporturilor de iarnă, debutul primei luni din an este de regulă, despre vacanța de schi. Pe agenda unora este bifat...
COMENTARII